Am strâns liniştea în pumni şi am tresărit în momentul în care am auzit şoapta cuvintelor nerostite. Atunci când întâlnim iubirea pură, cea care nu impune condiţii, ceva în noi se schimbă. Şi încerci să înţelegi, din perspectiva acelui om, încerci să vezi prin ochii lui situaţiile în care îl aduce viaţa.
Apoi te surprinzi reacţionând nepotrivit, poate pentru că, inconştient ţi-a provocat o frică, sau ţi-a răscolit o durere veche, ori poate a scos în evidenţă nevoia de recunoaştere de sine.
Tu continuă să iubeşti. Pentru că iubirea nu este condiţionată de limitările fizice sau temporale, sau de constrângeri. Să te bucuri de ceea ce simţi. Să nu te ascunzi, să nu ignori, să nu acţionezi încercând să-l menajezi pe cel de lângă tine. Nu gândi în locul lui. Lucrurile pe care nu le cunoaşte cândva vor răni. Pentru că se simt. Şi tăcerea devine prăpastie.
Uită-te în sufletul celuilalt, dincolo de reacţiile minţii lui, de aspectele vulcanice ale personalităţii lui. Să stai în tăcere, fără să ceri, dar bucură-te că eşti acolo, că împărtăşeşti. Bucură-te de nemurirea sentimentului de iubire, pentru că este bogăţia sufletului tău. Continuă să radiezi, transmite iubire.
Să fii iubire, aşa cum sufletul tău este iubire!
Azi, peste sufletul meu, tu imi pui puf de vise si il trimiti departe.
RăspundețiȘtergereDar eu nu mai doresc sa ma afund si incerc sa ma ridic dintr-un nimic, sa renunt la tot ce simt si sa devin .... stanca.
Azi nu ma pot/i domoli ..
Sa nu renunti niciodata la ce simti.
RăspundețiȘtergereIn fiecare zi renunt cate un pic. Degeaba strig in gura mare ca iubesc, e o impresie gresita. Nu mai doresc sa simt nimic. Nu am fost sortita sa fiu fericita atunci cand iubesc, asa ca mai bine o cant.
ȘtergereCe rost are sa iubesti atunci cand iubirea nu are aripi?
Nu strigi degeaba. Doreste-ti sa simti. Pentru ca atunci cand nu simti, e dureros. Si frustrant. Si urat. Am avut momente in care imi doream sa mai pot sa simt. Dupa cativa ani am reusit. Cand nu ma asteptam. De fapt, tu te-nchizi in tine. Iubirea are aripi, daca tu iti deschizi aripile sufletului.
ȘtergereStrig la urechea unui surd.
ȘtergereDar cantecul, sper sa fie placut urechii auditoriului meu.
Si ... vei fi surprinsa ce mi-ai produs azi in mine, in suflet si in minte.
Peste tot ceea ce ma inconjoara, cu dureroase vibratii, imi imbogatesc din nou repertoriul, cu inca o cantare, sau poate doua.
Tristetea ma inspira tot timpul, Cu cat e mai adanca cu atat parca se tot aduna in jurul meu si nu pot scapa de ea decat .... scriind.
Atunci scrie. Stii ca oamenii cei mai adevarati, profunzi, completi, sunt cei care isi scriu tristetea. Atunci pot scrie. Eu pot scrie in ambele situatii. Depinde ce stari ma inunda. Eu iti cunosc repertoriul si iti aud si cantecul. Continua sa strigi, ca nu sunt surda.
RăspundețiȘtergereCe am produs azi in tine?
Spune care parte doresti sa o auzi? Furia sau iubirea?
ȘtergereAzi iti dau voie sa alegi. Deci?
Dar, un pic mai spre seara.
Azi vreau sa aud furia.
ȘtergereStii ca ma deruteaza exprimarea ta ?! :)
RăspundețiȘtergereEu nu cred ca strig la urechea ta. De ce sa te surzesc pe tine????
Dar ma bucur ca faci parte dintre cei care ma citesc.
Ruxandra .... esti Ruxandra, nu-i asa?
Da, sunt Ruxandra. Tot eu.
ȘtergereTu striga, pentru ca eu vreau sa te aud. Si eu ma bucur ca faci parte din cei care ma citesc si pe care ii citesc.
Ar fi bine sa nu vezi ce ai produs in mine azi :)
RăspundețiȘtergereDa' eu vreau sa vad.
Ștergere